Deficitul bugetar se reduce prin tăieri de costuri bugetare. Veniturile suplimentare la buget se obțin prin acțiuni de creștere a economiei și prin monetizarea activelor din buget

• România are un deficit bugetar de 3,4% din PIB, ceea ce înseamnă că, până la finalul anului, deficitul ar depăși 9% din PIB. Datoria publică a țării este de 1.100 mld. lei, adică 58% din PIB.
• Ca urmare a situației finanțelor țării, România este aproape de a fi retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating, adică în zona nerecomandată investitorilor.
• Adrian Sârbu: Prioritatea zero a României este creșterea economică, de unde vin creșterile de venituri. Deficitul bugetar se reduce prin tăieri de costuri bugetare, iar datoria publică a României se reduce prin monetizarea activelor din buget.

Guvernul Ilie Bolojan a publicat, vineri, proiectul de lege pentru creșterile de taxe și scăderile de cheltuieli bugetare pentru reducerea deficitului. Astăzi, guvernul va aproba legea prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului. În documentul publicat de Parlament și de Ministerul Finanțelor, nu este menționat impactul bugetar al măsurilor de scăderi de costuri.

În ceea ce privește creșterile de taxe, impactul bugetar estimat de guvern este de 10,7 mld. lei în 2025, însă nu sunt menționate, individual, sumele pe care le-ar colecta guvernul din fiecare majorare de taxe în parte.

„Ar fi bine dacă am putea să reducem doar cheltuielile. Avem cele mai mici venituri din Europa. La toate taxele suntem în jumătatea de jos la nivel european”, a spus prim-ministrul Ilie Bolojan la prezentarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar.

Conform documentului citat, creșterile de taxe vizează majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, împreună cu creșterea accizelor sau aplicarea contribuției sociale de sănătate (CASS) la pensii mai mari de 3.000. de lei. De asemenea, măsurile de creșteri de taxe vizează un impozit suplimentar pentru profiturile bancare de 4%, față de 2%, cât este în prezent.

Mediul de business se așteaptă ca reducerea deficitului bugetar să se realizeze prin reduceri de cheltuieli bugetare și nu prin creșteri de taxe. Ca urmare, patronatele, dar și sindicatele, au dat aviz negativ proiectului de lege pentru reducerea deficitului bugetar. 

Este decizia guvernului în măsură să reducă deficitul pe termen scurt și mediu, fără să îngroape creșterea economică?

„Le luăm piesă cu piesă:

De unde mușcă creșterea de TVA? Nu cumva din creșterea economică surprinzătoare, puternică, constantă a României?

Generată de cine? Nu de bugetari.

De noi. De oamenii de business.

Justificată și explicată și prin atractivitatea pieței românești pentru investiții. Aflu acum că impozitează și capitalul.

Evoluția PIB în România.

Venituri la buget nu vin decât prin creștere economică.

Costuri la buget nu vin decât cu nomenclatura de partid.

Sau cu ploșnițăraia, căpușăraia de partid, de la diverse nivele”, a punctat Adrian Sârbu.

Guvernul Bolojan scade costurile bugetare cu numai 2,7 miliarde lei

„Tăieri de costuri la buget sunt numai de 2,7 miliarde. Restul reprezintă 10 miliarde lei mutate de la cost bugetar la PNRR.

Practic, domnul Bolojan are, pe 2025, 10,6 miliarde din taxe noi. Nu știu cât o să adune. Eu îi doresc să adune mai mult.

Și tăieri, zice, 12,7 mld. lei.

Nu.

Sunt numai 2,7 mld. lei.

Nu te supăra. Cam puțin.

10 miliarde vin din reducerea investițiilor publice.

Ce se întâmplă când reduci investițiile? Frânează economia, evident. Adică scade PIB-ul.

Ai văzut cât presupune domnia sa că va tăia din costuri de la companiile de stat? 150 de milioane. Doamne, e o glumă bună.

Companiile de stat pierd pe an miliarde. Și salvăm 150 de milioane în partea a doua a anului.

Și între timp, domniile voastre faceți așa: eliminați bursele. Ce e bursa?

Bursa este un ban pe care un guvern trebuie să îl dea.

De ce?

E PIB.

Când dai un miliard de euro pentru studenți, generează PIB.

Acum, le-am luat banii studenților. Că ăștia sunt niște nesimțiți. Nu vin la partid, nu votează.

Cum facem ca să le reamintim acestor oameni – pe care azi îi bănuim de bună credință, deși nu toate semnele arată bună credință – că România nu-i eternă cât timp cât n-o apărăm?

Cum facem să ne lămurim că principala prioritate a României este că trebuie să crească economic?

Pentru asta, nu vă atingeți de creșterea economică, domnule Bolojan!”, a încheiat Adrian Sârbu.