Creșterile de taxe sunt lipsă de respect pentru cetățean. Scăderea deficitului bugetar trebuie să se facă prin restructurarea administrației

• Dacă Ilie Bolojan se ține serios de treabă, știe ce are de făcut: restructurarea administrației și bugetarilor
• România poate obține un excedent bugetar de 12 mld. lei, dacă restructurează aparatul bugetar
• Adrian Sârbu: Nu există apetență pentru scăderea cheltuielilor. Toate măsurile guvernului de a reduce costurile bugetare sunt la plesneală

„Ești de acord ca prim-ministrul desemnat să reducă deficitul bugetar doar prin restructurarea bugetarilor și nu prin creșteri de taxe?”, a fost întrebarea de la care a plecat dezbaterea dintre Adrian Sârbu, Hofi și Nemo la ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC.

Dezbaterea vine în contextul în care guvernul României trebuie să reducă deficitul bugetar, care, conform estimărilor, ajunge la 9,3% din PIB la final de 2025. România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB anul acesta.

Premierul Ilie Bolojan a spus, înainte de fi desemnat, că majorările de taxe pentru reducerea deficitului bugetar nu pot fi evitate.

Pe de altă parte, în campania electorală, Nicușor Dan, a promis că nu va crește TVA în mandatul său.

„Începi o nouă etapă în viața României. Adică înlocuirea Democrativei cu o altă Democrativă.

E o schimbare reală în viața noastră.

Și o asemenea dispoziție revoluționară, hotărâtă, serioasă pentru o schimbare în România, n-am mai văzut de mult.

De la ultimul Guvern Ciolacu. Sau nu ți s-a părut la fel de hotărât domnul Ciolacu?

Domnul Bolojan e un om serios. Spune că niciun Guvern nu va putea evita creșterea veniturilor, ceea ce înseamnă creșteri de taxe și de impozite. Dar domnul Bolojan nu a discutat cu domnul Nicușor Dan?

Așa ar fi trebuit.

Pentru că, înainte de a fi ales Președinte, Nicușor Dan a fost foarte onest și a spus:<<Nu va crește TVA>>. A și semnat”, a subliniat Adrian Sârbu.

Cu toate acestea, Guvernul Ilie Bolojan se pregătește de o serie de creșteri de taxe:

„Domnul Bolojan, pe care îl susțin, ne spune: <<nu vă cresc taxele, dar vă cresc accizele cu 10%.

Cresc cotele reduse de TVA la 19%.

Care aveți pensie de peste 4.000 de lei, să vă fie rușine!

Vă pun ceva în pensie: niște CASS.

Și voi, românii din business, mai aveți și nerușinarea să faceți profit!

Cum îți permiți să ai profit la afacerea ta, când statul este pe deficit?

Prin urmare, o să-ți măresc taxa pe dividende.>>

Simplu: să dai țării, nu să-ți dai ție, egoistule!

Și, cea mai fantasmagorică taxă, numită <<prinde orbul, scoate-i ochii>>: Taxarea câștigurilor din criptomonede.

Păi, unde sunt? Domnule Ilie Bolojan, eu vă susțin, dar unde sunt criptomonedele astea? Nu le găsesc deloc, nu le văd.

Ies pe stradă dimineața, la prânz, seara, mă plimb. Or fi prin Ferentari?

Domnul Bolojan nu ne spune segmentat câți bani va obține din creșterile de taxe, dar, overall, spune că o să facă 10 miliarde de lei.

Dar domnul Bolojan știe că deficitul anului ăsta e numai 176 miliarde lei?

Până una, alta, noi avem de făcut rost de 250-300 miliarde lei anul ăsta, pentru acoperirea  deficitului bugetar și rostogolirea datoriei vechi.

Și, mult mai grav, nu ne mai cred Ecofin, Standard and Poors, Fitch că o să ne ținem de cuvânt cu reducerea deficitului.

Și de la 10 mld. lei – cât crede domnul Bolojan că va aduna – la 250 mld. lei e un drum lung.

Pe care nu scrie decât două cuvinte: Restructurare bugetară.

Guvernul Bolojan nu se grăbește să taie costuri din buget

Guvernul Ilie Bolojan a prevăzut în programul de guvernare o serie scăderi de cheltuieli bugetare:

„Nu există niciun fel de apetență pentru tăiere de costuri. Sunt numai niște anunțuri.

Dacă Ilie Bolojan se ține serios de treabă, știe ce are de făcut: să taie de la bugetari.

Ne spune: <<fac o economie de 20 de miliarde de lei anul ăsta>>.

Bravo, bună și asta. Reducere de 20% din personal din administrația publică, centrală și locală, până în 2028. Înseamnă că anul ăsta nu dai niciunul afară.

Eșalonarea și reevaluarea proiectelor de investiții. Păi nu le-au făcut partidele, care au fost și sunt la guvernare? Oare de ce?

Știm de ce”, a încheiat Adrian Sârbu.

ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC a prezentat strategia de reducere a costurilor bugetare, prin restructurarea administrației publice, în acord cu votul TĂU la sondajele Aleph News și Ziarul Financiar.

„Să-i reamintim că există o structură ușor de aplicat de restructurare a 16 ministere în 7.

Și noi am i-am arătat domnului Bolojan cum se poate ajunge de la 1.306.000 de bugetari la 442.000, din care 300.000 sunt în Apărare, de la Poliție, jandarmi, securitatea țării.

Și noi spunem așa: Domnule Bolojan, cu puțină atenție,  din execuția bugetului din 2024 și din 2025, după restructurarea bugetarilor, puteți să operați cu un cost bugetar de 628 mld. lei, în loc de 816, cât ar ajunge la finalul lui 2025.

Aveți o capacitate de a restrânge bugetul și de a ajunge, într-un an de acum, până în iulie 2026, la plus 12 miliarde, adică 0,6% din PIB, excedent bugetar.

În lumea asta, noi am mai arătat, există națiuni – și nu de proști – care își operează bugetele pe excedent.

Și atunci când fac deficit, cum e cazul Germaniei acum, cu cheltuieli militare sau de infrastructură, o fac controlat și investiția suplimentară generează venituri în viitor, aduc un return pentru poporul, că de-aia îi votează.”

Vrei ca Guvernul Ilie Bolojan să scadă deficitul prin restructurarea veniturilor și nu prin creșteri de taxe

89% din spectatorii Aleph News și din cititorii ZF au spus că vor ca guvernul Ilie Bolojan să restructureze administrația și aparatul bugetar pentru scăderea deficitului și să nu crească taxe.

„TU i-ai spus domnului Bolojan că, indiferent cât de mici sunt creșterile de taxe – un leu – ele, din punct de vedere al mesajului, sunt o lipsă de respect față de cetățean.

Guvernul proaspăt instalat nu avea voie să vorbească de creșteri de taxe și el trebuia să vorbească – mai ales că sunt aleși, nu intră în alegeri mâine – de restructurarea bugetară, așa cum le cer 90% dintre români.

Și dacă domnul Bolojan înțelege acest mesaj – eu cred că îl înțelege – și dacă și-l reprezintă cum trebuie să-l aplice, s-ar putea, încet-încet, ca România să se revalideze în lumea economiilor europene, din care noi facem parte”, a concluzionat Adrian Sârbu.