Există lege ca vinovații pentru deficitul bugetar să plătească. Dar nu se aplică. Plătești TU

• Este în interesul guvernului și al TĂU să aflăm care sunt vinovații pentru gaura bugetară
• Adrian Sârbu: Avem datorii multe și, din nefericire, nu noi le-am făcut. Nici TU. Dar TU ești dator. Pentru faptele altora.
• Avem o bază legală. Ceea ce nu avem este o cultură politică și o practică politică. Votanții noștri, adică spectatorii, TU, ne-ai spus foarte clar: Dacă e lege, să fie aplicată!

„Ești de acord, ca, prin lege, prim-ministrul și guvernul care depășesc deficitul asumat prin Legea Bugetului, subminând economia națională, să răspundă penal și financiar?” este întrebarea de la care a pornit dezbaterea de la ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC.

Discuția vine în contextul în care guvernul Ilie Bolojan a aprobat, prin angajarea răspunderii guvernului, un pachet fiscal de creșteri de taxe în valoare de 9,5 mld. lei și reduceri de costuri bugetare în valoare de 1 mld. lei, pentru reducerea deficitului bugetar, care a fost de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană.

„Ai fi crezut vreodată în viața ta că deficitul devine un subiect de tabloid?

Avem datorii. Multe și, din nefericire, noi avem, dar nu noi le-am făcut.

Nici TU.

Dar TU ești dator.

Și nu te întrebi de ce ești dator?

Pentru abuzurile altora.

Datorie înseamnă că cineva a împrumutat niște bani.

Dacă TU ești dator, unde-s banii ăia pe care i-a împrumutat cetățeanul ăla?

Că nu sunt la TINE în buzunar.

Unde-s banii? Asta e întrebarea.

Poporul român nu poate să bată la ușa guvernului și să spună: domnule Ciolacu, mi-ai cheltui banii.

Unde-s banii? Dă-mi banii.

Cine a făcut deficitul?

Cine a guvernat România?

Democrativa.

Cine a fost prim-ministru? Cine a fost ministru de finanțe?

Cine a fost ministru la fondurile europene care n-au fost investite?”, a întrebat Adrian Sârbu, la ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC.

Guvernul Ilie Bolojan crește taxele și nu taie cheltuieli bugetare

Pachetul fiscal aprobat de guvern cuprinde mai multe creșteri de taxe:

„Domnul Bolojan vrea să repare deficitul bugetar.

Și, pentru ca domnia sa să repare, noi trebuie să plătim pentru scule și materiale.

Să cotizăm.

Și domnia sa spune: am ridicat niște taxe și, în viitor, o să tăiem și niște costuri.

Dar în prezent o să băgați voi niște bănuți direct de la portofel.

Domnul Bolojan ne-a centrat niște creșteri de TVA în primul rând, făcându-l să roșească pe domnul președinte Nicușor Dan.

Adică, plătim mai mult noi”, a mai punctat Adrian Sârbu.

„Ca tăieri, se taie 1 mld. lei.

Se mai taie de la burse. Dar n-am auzit deloc și n-am văzut deloc ceea ce îți dorești TU:

800.000 de angajații bugetari, cei care generează costuri în fiecare clipă, să fie relocați în economia reală, unde vor avea de lucru, se vor remarca.

Nu mai aducem nepalezi, indieni și pakistanezi.

Să muncească și românii, că tot pe bani muncesc în economia reală.

Nu să stea la stat.

Cu sporuri.”

A mai spus Adrian Sârbu.

Guvernul Ilie Bolojan nu caută vinovați pentru situația bugetară a României

„Nu ne ajută nici dublul limbaj și nici căutarea unor vinovați sau explicații și justificări care nu folosesc nimănui.  Situația actuală nu este despre orgolii personale, imagine și nici măcar competiție electorală. Oamenii se uită la noi și așteaptă maturitate și responsabilitate”, a spus Ilie Bolojan.

„Noi plecăm de aici. Niște cetățeni au găurit bugetul României, adică pe noi la buzunar.  

Alți cetățeni, din aceleași partide, au venit și au spus: <<domnule, noi îl repărăm. Întâi vă luăm niște bani în plus ca să îl reparăm și, în viitor, o să tăiem și de la noi>>.

Eu cred că este și în interesul domnului Bolojan – dar noi acum vorbim de interesul nostru al românilor, al spectatorilor noștri – să aflăm totuși cine și cum a făcut această pagubă – pierdere, gaură, jaf – de 135 mld. lei anul trecut, anul ăsta 200 mld. lei, care trebuie finanțată din banii noștri”,  a mai spus Adrian Sârbu.

Există legislația pentru ca guvernul să răspundă pentru gestiunea proastă a bugetului, dar nu se aplică

Toni Neacșu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a explicat, într-un dialog cu Adrian Sârbu la ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC, că legislație pentru gestiunea proastă a bugetului de stat există, dar nu se aplică.

Adrian Sârbu: Există legislație precisă, directă, care să identifice responsabilități ale guvernanților în folosirea banului public?

Toni Neacșu: Răspunsul e foarte simplu și anume da. Nu e vorba numai de Codul Penal. Vorbim de Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Responsabilități, din păcate teoretice, în sensul că nu se merge mai departe. Dar legea ca atare există.

Există și o lege a responsabilității ministeriale, care trebuie citită în coroborare cu cealaltă lege. Așa încât, teoretic, oricine are pe mână o parte din bugetul din avuția națională, trebuie să dea socoteală.

Aici vorbim, de principiu, de o formă de răspundere a membrilor guvernului.

Să știți că ei au avut grijă și și-au asigurat o anumită protecție. Astfel încât o urmărire penală în această situație, de exemplu, este mai greu de declanșat, pentru că presupune voința directă a procurorului general al României, care, la rândul lui, trebuie să ceară o încuviințare, fie de la președintele României, fie de la Parlament.

Adrian Sârbu: Noi ne uităm în alte țări și foarte mulți dintre români au început să se uite la America.

Orice prevedere legală sau orice acțiune de o mare responsabilitate a executivului american, care-i Donald Trump, este dezbătută și aprobată în Congres, deci în Parlamentul american.

N-ar fi normal ca o comisie parlamentară să aibă drept obligație evaluarea cheltuirii banului public în România?

Toni Neacșu: Eu spun doar că, din păcate, în România democrația parlamentară nu funcționează. Pentru că, într-adevăr, Parlamentul ar trebui să-și exercite funcția de control asupra tot ceea ce face Guvernul României, dar nu se întâmplă acest lucru.

Noi trăim într-o partidocrație în țara aceasta. Practic, toată societatea noastră este privatizată prin intermediul partidelor politice.

Tot ce înseamnă funcție în acest stat, absolut totul, este împărțit între partide.

La sondajul ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC au răspuns 20.000 de cititori ZF și spectatori Aleph News:

„Avem o bază legală, dar, ceea ce nu avem, este o cultură politică și o practică politică. Votanții noștri, adică spectatorii, TU, ne-ai spus foarte clar:

Dacă e lege, să fie aplicată!”, a concluzionat Adrian Sârbu.