Cel mai scump lot de autostradă din România stă în stand-by, deși Grindeanu a promis începerea lucrărilor în iunie. Adrian Sârbu: „De 35 de ani, drumurile sunt proiectate și executate de impostori”     

• Un tronson de pe A3 a fost scos la licitație în urmă cu 4 ani, însă câștigătorul nu a fost încă desemnat
• Investiția pentru cei 41 de kilometri de autostradă ajunge la 6,8 miliarde de lei, cel mai scump lot din România
• Asociația Pro Infrastructura anunță că este posibilă o nou amânare, deși ministrul Grindeanu a promis, în iunie, că decizia va veni „în următoarele săptămâni”
• Adrian Sârbu: Nu avem o rețea de autostrăzi. Sunt niște liniuțe întrerupte. Aici suntem, a durat 35 de ani
• Adrian Sârbu: Trăiesc cu speranța că vom vedea cum luarea deciziei de execuție a autostrăzilor din mâna politicienilor, a politrucilor și a impostorilor nu este o utopie
• Adrian Sârbu: Polonia urmărește modelul Germaniei în infrastructură și ne-a depășit cu mult. Primul pas este să urmărim și noi modelul lor

Lucrările de pe Autostrada Transilvania bat pasul pe loc. Un tronson de 41 de kilometri, a cărui investiție ajunge la 6,8 miliarde de lei, cea mai mare cifră alocată unui lot de autostradă din România, încă așteaptă câștigătorul licitației pornite chiar din 2020. La începutul lui iunie 2024, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că, „în următoarele săptămâni” va fi desemnat un executant.   

Este vorba de tronsonul A3 Poarta Sălajului – Nușfalău, care conține și cel mai lung tunel de autostradă planificat în România, Meseș, de aproape 3 kilometri. Pe noul lot vor fi construite 65 de viaducte, poduri și pasaje, iar întreaga investiție este mai mare chiar și decât secțiunile 2 și 3 de pe autostrada A1 Sibiu-Pitești.

Sursă: Asociația Pro Infrastructura

Prima licitație a fost lansată în noiembrie 2020 și a fost anulată după mai mult de doi ani, în ianuarie 2023. Următoarea a fost lansată o lună mai târziu, iar, pe 28 august 2023, a primit șapte oferte. Evaluarea acestora stă de un an în stand-by, iar următorul termen este fixat pe 30 august. Asociația Pro Infrastructura semnalează faptul că ministrul Grindeanu a promis, în iunie, că un câștigător al licitației va fi desemnat în „următoarele săptămâni”, însă deja au trecut nu mai puțin de 12.   

„Tehnic vorbind, încă suntem în termenul de următoarele săptămâni. Le numărăm pe…următoarele 12! Să fie oare a opta amânare? N-ar fi exclus. După aceea vor fi contestații, cel mai probabil, deci deznodământul se va lăsa așteptat… niște săptămâni”, scrie Pro Infrastructura.     

Proiectarea și construirea de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi a reprezentat mereu o pistă electorală puternică pentru toate partidele care s-au aflat la guvernare. Totuși, realitatea arată că țintele atinse sunt departe de obiectivele setate la nivelul clasei politice. Cei 988 de kilometri de autostradă construiți după 1990 sunt, de fapt, o sumă de încercări repetate eșuate ale partidelor aflate la putere de a respecta un plan major pentru infrastructura țării.  

Dacă din partea politicienilor primim doar promisiuni, ce soluție are România pentru a scăpa de eticheta țării care are cel mai mic număr de kilometri de autostradă/cap de locuitor din întreaga Uniune Europeană și cea mai subdezvoltată rețea de căi ferate modernizate?     

Un sondaj Mediafax – ZF- Aleph News, realizat în luna iulie și dezbătut în cadrul emisiunii ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC, arată că 72% dintre respondenți sunt de acord cu înființarea unui fond de investiții în infrastructură, alimentat din impozitul pe venit, aproximativ 40 de miliarde de lei/an, care să încorporeze bugetul CNAIR și fondurile europene, astfel încât fiecare contributor să devină acționar și să voteze administratorii și managerii fondului.    

„Avem o rețea de peste 900 de kilometri de autostrăzi. Nu e o rețea, sunt niște liniuțe întrerupte. Aici suntem, a durat 35 de ani. Trăiesc cu speranța că vom vedea cum luarea deciziei de execuție a autostrăzilor din mâna politicienilor, a politrucilor și a impostorilor nu este o utopie. Polonia urmărește modelul Germaniei și ne-a depășit cu mult. Primul pas este să urmărim și noi modelul lor”, a afirmat Adrian Sârbu în episodul 21 din primul sezon al emisiunii ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC, pe care îl poți revedea AICI.