Adrian Sârbu: Democrația a deraiat. Votantul român s-a înstrăinat de putere. Trebuie să resetăm democrația

• În România nu este nevoie de un nou mod de a face politică, ci de un nou mod de a exercita democrația.
• Dezinteresul cetățeanului față de putere a deschis drumul oligarhizării clasei politice și promovării incompetenței și imposturii
• Confruntată cu istoria, România trebuie să afle, să înțeleagă și să învețe pe ce lume trăiește pentru că o așteaptă clipe grele, afirmă Adrian Sârbu.

Nemo: Avem nevoie de un nou mod de a face politică în România. Nu discută nimeni.

Adrian Sârbu: În primul rând avem nevoie de un mod, nu un nou mod, de a trăi în România. Noi nu înțelegem România de azi, din nefericire, o România care e un dar, un un cadou pentru noi.

Hofi: Dar ea ne înțelege pe noi?

Adrian Sârbu: Nu o interesează. Noi trebuie să înțelegem România. Ar fi bine să ne înțelegem pe noi. Noi, cei de aici, credem că ne înțelegem, de aceea spunem așa, cu gura plină: „Știu pe ce lume trăiesc”. Eu cred că, dacă înțelegem pe ce lume trăim, vedem că nu e nevoie de un nou mod de a face politică, ci de un nou mod de a exercita democrația. Cei care au învățat democrația, care le convine lor, sunt în partide, sunt la putere. Alții n-am învățat, ne-am ocupat de business, de cei din jurul nostru, ne-am ocupat puțin și de imaginea României prin propria noastră imagine și acum ne-am trezit că ne-au furat mingea. Deci, facem un nou tip de politică? Nu. Resetăm democrația.

Hofi: Vreau să vă încurajez un grafic de la The Economist care face în fiecare an indexul democrației în lume. Doar 8% din populația lumii trăiește într-o democrație deplină.

Adrian Sârbu: N-aș zice asta. Eu zic să ne întoarcem la noi, Hofi. La noi situația este ultrasimplă. Democrația a deraiat. Clasa politică a acționat așa cum a fost natural să acționeze după 1990. Noi, în 90, am intrat în democrație și nu știam unde am intrat. Noi nu știam regulile. Până să înțelegem, ne-au trebuit vreo 6-7 ani.

Hofi: Până am înțeles noi, mă tem că regulile s-au schimbat.

Adrian Sârbu: După vreo 20 de ani s-au schimbat. Zi mersi că am prins 1996 și am prins și noi trenul democrației și al credibilității în lumea occidentală și nu avem sute de mii de români la graniță să moară în fiecare zi.

Noi am ajuns la o maturizare a clasei politice din România care, urmărindu-și interesele, e într-un proces natural de oligarhizare. Adică, le-am lăsat puterea politică, s-au prăsit, bunicul l-a lăsat pe fiu, fiul l-a lăsat pe nepot și tot așa și avem deja familii politice. Se laudă domne, suntem o familie politică. „Dar ce ai făcut mă, pentru România?” „Păi nu am făcut pentru România, am făcut pentru mine, pentru familie”. Normal, da? Noi am lăsat câmpul politic deschis. Deschis cui? Incompetenților și impostorilor. Sunt acești incompetenți și impostori niște incapabili? Deloc. Ei sunt foarte capabili să-și valorifice incompetența și impostura.

Nemo: Să se autojustifice.

Adrian Sârbu: Problema României este că cetățeanul, votantul s-a înstrăinat de putere, consideră că nu mai are acces la putere, nu-l interesează puterea și are un singur interes nespus: „Domne, puterea dacă se poate să fie cât mai slabă”. Astăzi, România se întâlnește cu istoria și istoria îi spune: „Românico, ai nevoie de o putere puternică, pentru că trebuie să te aperi și nu ai cum să te aperi. Prin urmare, întoarce-te la tine, tu, cu 19 milioane de oameni competenți, tu, cu nu știu câți lideri, întoarce-te la tine, vezi pe ce lume trăiești, înțelege pe ce lume trăiești, află, învață ca să știi pe ce lume trăiești pentru că urmează clipe grele”.